1.      Structura și metodologia jocului didactic

         Structura jocului didactic  este alcătuită din: conținut, sarcină (sarcinile didactice), acțiunea, regulile (restricțiile jocului) cu elemente specifiece de joc.

         Conținutul jocului didactic: este format din cunoțtințele despre plante, animale, anotimpuri, reprezentări matematice, limbă, pe care copiii le-au acumulta anterior.

         Sarcina didactică, poate să apară sub forma unei probleme de gândire, de recunoaștere, de comparare.Sarcinile didactice pe care le au de rezolvat copiii sunt de fiecare dată altele, pentru ca jocul să-i pară copilului de fiecare dată nou.

         Acțiunea de joc cuprinde moment de așteptare, surpriză, întrecere, este atractivă și plăcută de copii.

         Regulile jocului: au rolul de arăta copilului cum să se joace, cum să rezolve o problemă și au funcție reglatoare în relațiile cu ceilalți copii.

         Desfășurarea jocului cuprinde, ca și lecția, mai multe momente:

         Introducerea în joc realizându-se printr-o scurtă convorbire pentru a obișnui copiii cu unele aspecte ale jocului și cu regulile care trebuie respectate, prin intuirea materialului care să stârnească interesul copiilor sau chiar o ghicitoare.Această etapă nu este obigatorie, uneori putem incepe actvitatea direct cu anunțarea titlui jocului.

         Anunțarea jocului constituie cunoașterea de către copii a felului activității și a titlului jocului.Când se anunță titlul jocului se poate da și o explicare accesibilă a titlului acestuia.

         Explicarea jocului se face de către profesor prin prezentarea principalelor etape ale jocului, precizarea regulilor, indicații asupra modului de folosire a materilaului didactic, comunicarea sarcinilor și cerințelor pentru conducător și pentru câștigător.Explicația se face cu ajutorul demonstrației.

         Fixarea regulilor se face printr-o scurtă convorbire în care se punctează ce trebuie să facă copiii în momentele importante ale acțiunii.

         Executarea jocului. La semnalul profesorului jocul incepe, învățătorul intevenind la început mai des amintindu-le copiilor regulile, dând indicații.Pe parcurs se acordă copiilor mai multă libertate, independență.

         Încheierea jocului se realizează prin declararea câstigătorului sau a echipei câștigătoare, se fac aprecieri asupra modului de desfășurarea a jocului, dând aprecieri asupra copiilor care au respectat regulile și nominalizându-i și atenționându-i pe cei care au făcut greșeli și s-au descurcat mai greu.

2.      Categorii de jocuri didactice

           Jocurile didactice au o paletă variată de obicetive urmărite care au dus la realizarea și stabilrea unor categorii de jocuri didactice.Această categorie se paote face după conținutul și obiectivele activității de joc, după materilaul folosit, după procesele de cunoaștere solictitate în joc.

           După conținutul lor, jocurile didactice pot fi: jocuri didactice pentru cunoașterea mediului înconjurător, penntru comunicare, jocuri pentru dezvoltarea reprezentărilor matematice, jocuri muzicale ș.a. Criteriul bazându-se pe conținuturile de învățare.

           După criteriile urmărite, ele pot fi: de dezvoltare a proceselor psihice, de cunoaștere, de formare a percepțiilor și a reprezentărilor de spațiu, timp, mărime, formă, culaore, de orientare în spațiu, de însușire a structurii gramaticale a limbii ș.a.

           După materialul, jocurile dicatice se clasifică în: jocuri cu material didactic ajutător(jucării, material didactic, obiecte din natură, obiecte de întrbuințare zilnică ș.a). Ele mai pot fi: jocuri de interpretare a unor povești și lecturi sau jocuri fără material didactic(ghicitori, alcătuire orală de propoziții și fraze).

           Jocurile intelectuale  mai pot fi clasificate în: jocuri senzoriale de ghicire sau de recunoaștere a unui obicet cu ajutorul simțurilor, jocurile de anliză perceptuală de reconstituire de imagini din fragmente, jocuri de contrucție după model.

3.      Jocul didactic la vârsta preșcolară.Exemple de jocuri didactice

             Jocul este principal în grădiniță el influențând întreaga conduită a  activității copilului, ajutându-l să socializeze în mod progresiv prin inițierea în cunoașterea lumii fizice a mediului social și cultural.Jocul didactic este una dintre activitățile frecvente din grădinița de copii.

             Jocul didactic îmbină funcții și sarcini de învățare cu forma destinsă și atractivă a jocului, deschizând interesul pentru studiu.Copilul este solicitat pe toate planurile psihicului său: cognitiv, afectiv și volițional.O mare importanță a jocului didactic o reprezintă facilitarea pregătirii copiilor preșcolari pentru introducerea în activitatea de învățare.Prin joc preșcolarul învață să observe, să compare, să poarte un dialog.

             Valoarea educativă principală a jocului didactic rezultă din faptul că îi face pe copii participanți direcți, activi și interesați la actul intructiv-educativ.Astfel jucându-se ei reușesc să asimileze realități care fără aceasta, rămân „exterioare inteligenței copilului”(I.Cerghit,p.221).

              Valoarea educativă a jocului didactic stă în stimularea cinstei, a răbdării, a spiritului critic, a stăpânirii de sine, jocul leagă colectivul de copii al grădiniței sau al grupei educându-i pe copii să devină disciplinați: prin respectarea sarcinilor de joc, a regulilor jocului, copiii învață să-și autoregleze proprile activități.Deci, jocul didactic constituie activitatea cea mai firească, cea mai eficientă în dezvoltarea multilaterală a copilului, în perceperea și înțelegerea lumii înconjurătoare, în stimularea dorinței preșcolarului de a cunoaște și de a-și exprima gândurile și impresiile.

                                                                                                                

       Jocuri didactice

1. Copacii și vrăbiuța (3-4 ani) Grupa mică

            Obiective : Să ia parte la activitățile de joc, de învățare în grup, să sugereze ce este de făcut mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvențe ale acțiunii;

Să învețe cuvinte noi și să le utilizeze în cadrul jocurilor sau actvităților de învățare.

             Scop: exersarea pronunțării consoanelor f, ș, v, j existente în cuvinte;

                       Activizarea vocabularului.

             Sarcina didactica: pronunțarea corectă a onomatopeelor și a versurilor date de educatoare.

             Desfășurarea jocului: Copiii sunt așezți în semicerc.Educatoarea expune o povestire verbal sau cu ajutorul unei înregistrări:

               „Într-o zi copiii din grupa mică au plecat la plimabre în parc.Când se jucau ei mai bine s-a pronit o furtună.Vântul a ânceput să bată puternic: vâjj, vâjj!Frunzele copacilor foșneau: fâșș, fâșș!”

             Copiii repetă sunetele – o dată cu educatoarea – însoțite de mișcările potrivite.Apoi sunt interpretate versurile:

                 „Pe copacul înverzit/ Vrăbiuța a sosit,/Huța – huța cu crenguța”

              Strofa va fi recitată de copii și însoțită de mișcările sugerate de versuri.Jocul este reluat de câte ori doresc copiii.

          

2. Mai multe jucării, mai puține

        Scopul jocului: denumirea corectă a grupelor de jucării și compararea lor pe baza percepției globale, utilizând termenii: mai multe, mai puține.Dezvoltarea spiritului de observație, stimularea vorbirii, dezvoltarea vorbirii, dezvoltarea operațiilor gândirii (analiza, sinteza, comparația).

        Sarcina didactică: să denumească grupe de jucării, să compare grupe de obiecte și să aprecizeze global cantitatea.

        Conținutul jocului: grupe cu ”mai multe” obiecte, grupe cu ”mai puține” obiecte.

        Regulile jocului: răspunde copilul care primește mingea.

        Elemente de joc: aruncarea și prinderea mingii, surpiza, semnal sonor, mânuirea materialului, aplauze.

        Material didactic: grupe de jucării: mașini, avioane, tractoare, păpuși, minge, jetoane reprezentând mai multe/mai puține obiecte.

        Obicetive operaționale: -  denumească materialul utilizat;

-           să compare grupe formate, indentificând relații cantitative existenete;

-           să utilizeze în exprimare termenii ”mai multe”, ”mai puține”.

        Desfășurarea jocului: Se prezintă copiilor două grupe de păpuși ( I – 6 păpuși, a II a – 3 păpuși). Se denumesc în mod corespunzător – ”o grupă cu păpuși multe, o grupă cu păpuși puține”.Se arată copiilor jucăriile care sunt pegătite în diferite locuri din clasă și se stabilește unde sunt mai multe, unde sunt mai puține.Se acoperă în continiuare jucăriile așezate în fața copiilor și copilul care primește mingea aruncată de educatoare descoperă jucăriile ascunse, le denumește și spune unde snt mai multe, unde sunt mai puține.Exemplu:Eu am găsit ursuleți.Aceasta este grupa cu mai mulți ursuleți.Aceasta este grupa cu mai puțini ursuleți.

3. Ce știm despre anotimpuri

Scop:

-          verificarea și consolidarea cunoștințelor copiilor despre cele 4 anotimpuri;

-          dezvoltarea capacității de a sesiza legăturile dintre diferite fenomene ale naturii și viața plantelor, a animalelor, activitatea omului;

-           verificarea gradului de însușire a unor poezii despre natură;

-           dezvoltarea capacității de a transmite mesaje;

-           verificarea capacității de a interpreta corect melodii și texte literale.

           Obeictive: - să așeze pe panourile reprezenând cele 4 anotimpuri imagininile ce simbolizeză fenomene și elemente ale naturii și activități ale omului carcateristice fiecărui anotimp, motivând alegerea;

- să identifice elementele care nu aparțin anotimpului respectiv pe baza cunoștințelor acumulate anterior;

- să recunoască poeziile sau cântecele începute de educatoare;

- să coninue corect aceste poezii sau cântece;                 

- să mimeze fenomene ale naturii și să imite onomatopee specifice acestora.

          Sarcini didactice:- completarea celor patru tablouri, reprezentând anotimpurile, cu elemente specifice naturii și muncii omului;

- descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv;

- identificarea poeziilor și cântecelor începute de educatoare și continuarea redării acestora.

          Reguli de joc: - copiii aleg pe rând, câte un cartonaș cu aspecte ale naturii sau din aactivitatea omului și îl așează în dreptul anotimpului la care se potrivește;trebuie să motiveze așezarea la locul respectiv;

- jetoanele care pot fi așezate în dreptul a două anotimpuri vor fi realizate în două exemplare;

- copiii ascultă poezia sau cântecul început de educatoare, îl recunosc, apoi continuă ei să-l redea corect și expresiv.

         Elemente de joc: surpriza,mișcarea, aplauze.

         Material didactică: - patru imagini reprezentând mai ales prin culoare, anotimpurile;

-  Jetoane cu elemente din natură și din activitatea omului(de exemplu ploaie, ninsoare, păsări călătoare, copac înfrunzit/desfrunzit, săniuță, tractor care ară etc)

- fișe de activitate individuală.

        Desfășurarea jocului:

    Copiii sunt așezați în careu la mese, în față având cele 4 tablouri.Pe masă au jetoane reprezenând fenomene ale naturii sau alte carcaterisitice ale anotimpurilor.După stabilirea ordinii fiecărui anotimp, copiii vorr veni pe rând la masa cu jetoane vor alege unu și-l vor așeza la anotimpul potrivit, motivând așezarea(de ex. „Am așezat imaginea cu ghiocel la anotimpul primavara pentru că este o floare de primăvară”.).Jetoanele care sepotrivesc la 2 anotimpuri vor fi făcute în dublu expemplar, pentru a putea fi așezate corepsunzător.

    În a doua secvență a activității, educatoarea va verifica memoria copiilor, solicitâdu-le , să continue reproducerea unor poezii.Eucatoarea recită dou-trei vresuri dintr-o poezie pe care copii o recunosc, apoi ei continuă recitarea cât mai expresivă.Se recită poezii legate de anotimpuri.Pentru diversificare și pentru crearea bunei dispoziții, se pot alterna fragmente de poezii cu frgamente de cântece de natură.Copiii trebuie să recunoască cântece sau poezii și să continue reproducerea lor.În finalul acestei activități copiii vor primi o fișă individuală pe care sunt reprezentați cele 4 anotimpuri, pe fiecare dintre ele strecurându-se câte o greșeală pe care copiii trebuie să o descopere și să o încercuiască.

    Deasemenea se poate realiza un joc de mișcare în care copiii trebuie să redea prin gesturi adecvate și prin onomatopeefenomene ale naturii specifice unui anotimp indicat de educatoare(de ex: ,,Bate vântul”, Plouă cu găleata”etc.).

4.      Jocul didactic la vârsta școlară mică.Exemple de jcouri didactice

       „Copilul – spune marele pedagog elvețian Ed. Claparéde – este o ființă a cărei principală trebuință este jocul, .... această tendință spre joc este ceva esențial naturii sale. Trebuința de a se juca este tocmai ceea ce ne va permite să împăcăm școala cu viața, să procurăm școlarului acele mobiluri de acțiune care se consideră de negăsit în sala de clasă”(4, cap 131).Jocul este deci puntea ce poate uni școala cu viața, activitatea ce-i permite copilului să se manifeste conform naturii sale, să treacă pe nesimțite la munca serioasă.Idei asemănătoare susțin mai mulți cercetători contemporani.„Care școală ideală - afirmă D. Todoran – nu tinde să transforme într-njoc serios toate eforturile creatoare a copilului?”(20, cap. 376).

         Jocurile didactice, organizate în lumina cerințelor psihologiei învățării, reprezintă un mijloc activ și eficace de instruire și educare a școlarului mic.Prin joc, copilul învață cu plăcere, devine interesat de activitatea ce se desfășoară, cei timizi devin cu timpul mai volubili, mai activi, mai curajoși și capătă mai multă încredere în capacitățile lor, mai multă siguranță și rapiditate în răspunsuri.

         În consecință, alcătuirea de jocuri didactice și alternarea lor cu iscusința în cadrul celorlalte metode euristice de învățare constituie una din cele mai importante sarcini ale metodologiei didactice contemporane.

        Jocuri didactice :

1. Caută vecini

    Scopul : Consolidarea depinderilor de comparare a unor numere .

    Sarcina didactică : Să găsească numărul mai mare sau mai mic cu o unitate decât numărul dat.

    Materialul didactic: Jetoane de diferite forme, cu figuri geometrice de la 1 la 9, formate din cercuri, triunghiuri, pătrate etc.

    Ca activitate pregătitoare se recomandă să se facă unele exerciții de recunoștere a firgurilor numerice, asemănătoare cu cele ce vor  fi folosite în joc.

    Jocul se poate desfășura individual sau pe echipe și începe prin ridicarea unui jeton de către conducătorul jocului (învățător).Elevii vor privi atenți jetonul, vor număra în gând cercurile,după care vor trebui să spună care este numărul mai mare cu o unitate decât cel reprezentat pe jeton și care este numărul mai mic cu o unitate decât acesta.

  Spre exemplu : Învățătorul a ridicat jetonul cu 8 cerculețe. Elevul numit va răspunde: Ați ridicat jetonul cu 8 cerculețe.Vecinul mai mare este numărul nouă, iar vecinul mai mic este numărul șapte.Se va acorda câte un punct pentru fiecare aflare corectă a fiecărui ”vecin”.Vor fi declarați câștigători aceia care au totalizat mai multe puncte.

2. Repetă vocala

        Scopul jocului este activizarea și îmbogățirea vocabularului ca și pentru familiarizarea eleviolor cu componenta fonetică și grafică a cuvintelor.

        Sarcina didactică : găsirea unor cuvinte care să aibă în componență o vocală care se repetă.

         Se explică elevilor că trebuie să găsească și să scrie exemple de cuvinte în care să se repete de un anumit număr de ori vocala scrisă la tablă.

         Exemplu:pe tablă s-a scris vocala u, iar elevii sunt anunțați că ea trebuie să se repete de două ori.Pentru că unele vocale se scriu mai greu de găsit se poate schimba vocala după 3, 4 cuvinte.

         U

         Cucu

         Tutun

         Bucur

         Struguri

Ca o variantă a acestui joc se pot înlocui vocalele cu consonaele care să se repete.

3. Schimbați litera( silaba)

     

          Scopul urmărit este activizarea și îmbogățirea vocabularului, dezvoltarea capacității de selectare, a mobilității gândirii și a expresivității limbajului.

          Sarcina didactică: formarea de cuvinte cu sens prin schimbarea unei litere sau a unei silabe.

          Jocul se poate desfășura individual sau colectiv.Elevul trebuie să privească imaginea arătată de învățător, să o denumească, să scrie cuvântul pe tablă și apoi, prin schimbarea primei sau ultimei litere(silabe) va trebui să formeze noi cuvinte, cu același număr de litere, silabe pe care le va scrie unele sub altele:

          Exemplu: joc     pai      bine     covo

                          Foc    păr      vine      cotor

                          Loc    pas      cine      colac

                          Coc    pat      mine     copil

          Când jocul se desfășoară colectiv se dau elevilor foi de hârtie și timp de 2-3 minute fiecare elev va scrie cât mai multe cuvinte conform indicațiilor dat la început.Primul elev va citi cuvintele scrise de , unu câte unu.Dacă unele cuvinte se repetă în caietele colegilor, aceștia vor tăia cu o linie.Când primul elev a terminat lista sa, următorul elev va citi cuvintele ce i-au rămas neșterse, procedându-se ca mai sus.Se procedează în continuare la fel, până nu se mai anunță niciun elev.Vor fi declarați câștigători elevii care au rămas cu cuvinte neșterse.

Învățare prin pictură

Această activitate am realizat-o la clasa a IV a, la Școala I-VIII din Pitaru satul meu natal.Am realizat rama pentru tablou deoarece am vrut să le fie de folos pentru că urma peste câteva săptămâni să aibă loc o expoziție cu lucrări făcute în memoria pictorului Nicolae Grigorescu și picturile realizate de copii le-am  lipit împreună cu ei în ramele confecționate.Acest pictor s-a nascut în satul Pitaru, județul Dâmbovița la data de 15 mai 1838.Impreună cu copiii am încercat să realizăm doua picturi celebre ale pictorului și anume ,,Fetiță cu basma roșie” și ,,Ulcica cu flori”.

      Jocul didactic împletit cu învățătura

          Recunoscut pentru deosebita  contribuție adusă la instruirea și educarea copiilor, jocul reprezintă o metodă de învățare activă pentru că răspunde particularităților de vârstă ale școlarilor mici, cât și pentru elementul plăcut pe care îl are și care stimulează interesul și logica școlarilor.

         Elementele de joc încorporate în procesul instruirii, au calitatea de a modela și stimula puternic elevii, mai ales în clasele începătoare, când ei nu și-au format încă interesele pentru învățare.Este firesc ca, la această vârstă, copiii să întâmpine dificultăți în fața solicitărilor școlare.De aceea trebuie făcută o tranziție de la activitatea de învățare la joc.

Jocul didactic

1.      Conceptul de joc didactic.Rolul jocurilor didactice.

       Este necesar ca școala, ca factor activ al progresului, să utilizeze în desfășurarea procesului de învățământ cele mai eficiente căi, cele mai variate metode și mijloace care să asigure și să stimuleze în același timp creșterea ritmului de însușire a cunoștințelor.

       Unul din aceste metode este jocul didactic.Rolul și importanța jocului didactic constă în faptul că el facilitează procesul de asmilare, fixare și consolidare a cunoștințelor.Imprimând un caracter mai viu activității didactice deorece aduce o stare de bună dispoziție funcțională, de veselie și de bucurie, de divetisment și de destindere, ceea ce previne apriția monotoniei și a plictiselii.Eficiența lui depinde de cele mai multe ori de felul în care învățătorul știe să asigure o concordanță între tema jocului și materilaul didactic existent, de felul în care știe să folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin înterbări, răspunsuri, explicații, aprecieri.

       Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care învățătorul consolidează, precizează și chiar verifică cunoștințele elevilor, le îmbogățește sfera lor de cunoștințe, pune în valoare și le antrenează capacitățile creatoare ale acestora.

       Așadar, atunci când jocul este utilizat în procesul de învățământ, el dobândește funcții psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a elevului la lecții, sporind interesul de cunoaștere față de conținutul lecțiilor.

       Prin jocul didactic, elevul își angajează întregul potențial psihic, își ascute observația, își cultivă inițiativa, inventivitatea.Subliniind valoarea cognitivă a jocului didactic, I. Cerghit relevă că, prin el, „.....copilul imaginează, rejoacă o lume reală în scopul de a cunoaște mai bine, de a-și lărgi orizontul de cunoaștere; de a-și forma anumite deprinderi” (3,pg. 139).

       Literatura psihopedagogică dispune de numeroase lucrări consacrate acestei activități cu rol aparent de divertisment, dar aptă în fond să răspundă unor importante obiective ale procesului intructiv-educativ. Relevând legătura dintre joc și munca copiilor J. Piaget a scos în evidență aportul jocului la dezvoltarea intelectuală a copilului mic. „ Jocul – susține J. Piaget – este o asimilare a realului la activitatea proprie, oferindu-i acestei activități alimentația necesară și transformând realul în funcție de multiplele trebuințe ale eului.Iată de ce tot în metodele active de educare a copiilor mici cer să li se furnizeze acestora un material corespunzător pentru ca jucându-se, ei reușesc să asimileze activitățile intelectuale care, fără aceasta, rămân exterioare inteligenței copilului”(16, pag. 139).